Sfantul Botez

Sfantul Botez

Botezul este Taina prin care omul primeste iertare de pacatul stramosesc si de pacatele personale si prin care devine membru al Trupului Tainic al lui Hristos. Cel care este botezat este cufundat in apa de trei ori in numele Sfintei Treimi (cele trei cufundari, simbolizeaza cele trei zile petrecute de Hristos in mormant). Prin aceasta cufundare are loc moartea omului celui vechi si renasterea la o noua viata.

Botezul este conditia absolut necesara pentru primirea celorlalte Taine. Primitorii botezului sunt toti cei nebotezati, indiferent de varsta sau de sex, care doresc sa se curateasca de pacatul stramosesc si sa devina membrii ai Bisericii lui Hristos.

Sfantul Botez
Sfantul Botez

Ce conditii trebuie sa indeplineasca primitorii botezului?

In cazul adultilor:

  • dorinta de a primi botezul
  • credinta
  • pocainta
  • cunoasterea elementara a adevarurilor de credinta.

In cazul copiilor:

Conditia botezarii copiilor este prezenta unui nanas (parinte spiritual), care se angajeaza cu acordul parintilor ca acel copil va fie crescut in credinta ortodoxa si ca va participa activ la viata Bisericii. Nasul trebuie sa fie:

  • Membru activ al unei parohii ortodoxe.
  • Spovedit si Impartasit cu regularitate.
  • Sa nu traiasca in concubinaj.
  • Sa tina posturile si sa participle frecvent la Sfintele Slujbe ale Bisericii.

Botezul – randuiala intrarii in crestinism

Randuiala botezului cuprinde:

  • Pregatirea prin post si rugaciune pentru Sfantul Botez (pentru adulti);
  • Lepadarile sau renuntarea la omul cel vechi, prin exorcizarea fortelor demonice;
  • Marturisirea credintei adevarate (Simbolul credintei – Crezul);
  • Afundarea in apa sfintita a botezului, act sacramental de asumare personala a mortii si invierii in Hristos, Simbol al trecerii de la o existenta dupa trup, la una dupa Duh;
  • Invocarea numelui Sfintei Treimi de catre savarsitor, prin care cel nou botezat este restaurat “dupa chipul si asemanarea” lui Dumnezeu, Treimea cea de o fiinta si nedespartita.
  • Urmeaza Taina ungerii cu Sfantul Mir, in care cel botezat primeste pecetea darului Sfantului Duh.

Unde are loc Botezul?

Botezul se face in pronaos. Dupa Botez, celui botezat i se da Taina Impartasaniei, ca semn vizibil al apartenentei sale la acea comunitate.

Cine poate savarsi Botezul?

Numai episcopul si preotul au calitatea de a boteza potrivit canonului 47 apostolic. Insa, in caz de urgenta, canonul 43 al Sinodului VI ecumenic permite oricarui crestin sa boteze, dar acest botez trebuie sa fie completat cu Taina Mirungerii si a Impartasaniei (Sfantul Vasile, canonul 1).

Botezul copiilor

Biserica Ortodoxa a practicat totdeauna botezul copiilor. Desi copiii n-au pacat personal si nu pot marturisi in mod voluntar credinta lor, din cauza imaturitatii varstei, totusi, prin actul conceperii lor, ei impartasesc starea comuna a firii umane nesfintite. Sfanta Scriptura precizeaza ca „nimeni nu este curat de pacat, chiar daca viata lui ar fi o singura zi” (Iov, 14,4)

Botezul al doilea – Rebotezul

Al doilea botez sau rebotezul este interzis ortodocsilor, deoarece Iisus Hristos “a adus o singura jertfa pentru pacate” (Evr. 10, 12), odata pentru totdeauna (Evr. 10, 10). Totusi copiii sa fie rebotezati daca nu se stie cine i-a botezat (can. 94 – Sinodul al Vl-lea ecumenic).

Botezul ereticilor si schizmaticilor

Biserica Ortodoxa face o distinctie intre ereticii care trebuie sa fie botezati pentru a fi primiti in Biserica (can. 46 apostolic, can. 19 – Sinodul I ecumenic, can. 7 – Sinodul al II-lea ecumenic, can. 95 – Sinodul al VI-lea ecumenic), si ereticii al caror botez poate fi acceptat pe temeiul iconomiei (can. 2, Sinodul al VI-lea ecumenic).

Ce ne trebuie pentru Botez

Lucrurile necesare pentru oficierea Botezului sunt:

  • certificatul de nastere al copilului – trebuie preluate date despre copil si trecute in Registrul parohial, precum si in certificatul de botez;
  • o lumanare de ceara curata – lumanarea pentru Botez;
  • vin rosu pentru Sfanta Impartasanie;
  • o sticluta cu ulei (va fi folosit la ungerea dinainte de afundarea in cristelnita);
  • un sapun si un prosop (pentru spalarea preotului pe maini dupa afundare);

De dorit: – nasii sa cunoasca Simbolul de Credinta (Crezul).

Nasii de botez

Pentru a boteza pe cineva nu este important sa fii casatorit. Nu pot fi nasi la Botez, crestinii de alta confesiune. Nasii sunt persoanele care fac marturisirea de credinta in locul si in numele celui ce se boteaza.

La botez, nasul primeste individual in brate pruncul de parte barbateasca, iar nasa primeste in brate, tot individual, pruncul de parte femeiasca.

Datoria lor este sa creasca pruncul (finul) in spirit crestin.
Nasii devin parintii spirituali ai pruncului, nascandu-l pentru viata cea noua, in Hristos. Ei au aceleasi obligatii si raspunderi pentru viata spirituala a finului lor ca si parintii care l-au nascut.

Cum se cuvine sa se aleaga nasii la botez ?

Cel care doreste sa-si duca o viata curata, trebuie sa-si aleaga nasii dintre cei mai buni si mai evlaviosi crestini, indiferent de starea lor sociala. Daca din Sfanta Scriptura aflam ca “Mantuirea sta intru mult sfat”, sau ca “Cei lipsiti de povatuitori cad ca frunzele”, atunci putem intelege de ce este important ca nasii sa aiba experienta vie a relatiei cu Hristos. Numai din acesta relatie, nasii vor putea primi orice fel de intrebare din parte fiilor spirituali, fara a fi derutati de dificultatea lor.
Rudenia dintre fin si nas

Potrivit canonului 53 al Sinodului VI ecumenic, nasul se leaga cu finul si cu parintii lui “printr-o rudenie spirituala, care este mai mare decat cea dupa trup”. Prin acest canon este interzisa interzisa casatoria intre nas si mama finului, si ca, in cazul cand s-ar incheia o asemenea casatorie, ea trebuie sa fie despartita, iar cei ce o incheiasera sa fie supusi epitimiilor pentru desfranati.
De retinut: Exista credinta in popor, ca dupa 8 zile, nasii sa scalde pruncul. Acest act este cunoscut sub denumirea de “luarea mirului”. Amintim ca aceasta practica nu se regaseste in traditia ortodoxa si ca Sfantul Mir este sters de preot la Botez.

Randuieli dupa nasterea copilului

Slujbele prin care Biserica isi arata grija fata de copilul nou-nascut si de mama lui sunt:

  • slujba din Ziua intai;
  • slujba din Ziua a opta dupa nastere (cand se pune numele pruncului) si a rugaciunilor la 40 de zile de la nasterea pruncului.

Randuiala din Ziua intai

Dupa nasterea unui copil, in prima zi, preotul rosteste o rugaciune de sfintire a apei, in care cere iertarea pacatelor, indepartarea rautatilor si vindecare. Dupa sfintirea apei se citesc trei rugaciuni, pentru iertarea pacatelor si curatirea femeii lauze de intinaciunea trupeasca, pricinuita de nastere, intrucat suntem “zamisliti in faradelegi si nascuti in pacate” (Ps. 50, 6) ; in a doua rugaciune preotul cere Domnului s-o miluiasca pe mama, pe prunc, trimitandu-le ingeri care sa-i fereasca de lucrarea duhurilor rele. Se citeste si rugaciunea de curatenie pentru cei care s-au atins de lauza, considerandu-se “necurati”, dupa Levitic (12, 1-4).

In cazul in care randuiala din Ziua intai nu se face la maternitate, preotul este chemat la casa celei ce a nascut. In acest caz, preotul citeste rugaciunile pentru Ziua intai dar si cele pentru Ziua a opta. Apa sfintita se pastreaza in casa in care locuieste copilul si se stropeste cu ea mama, copilul si familia.

Ziua a opta dupa nastere

In a opta zi de la nastere i se pune nume celui nascut. Aceasta randuiala se savarseste in fata usilor imparatesti si cuprinde: “Sfinte Dumnezeule”, troparele, rugaciunea, “insemnarea” pruncului, Psalmul 50, “Cuvintele mele pricepele, Doamne…” si Apolisul.
In timpul slujbei pentru punerea numelui, preotul insemneaza pruncul cu semnul Sfintei Cruci, la frunte, la gura si la piept. Dupa acest act, se rosteste o rugaciune in cadrul careia se pomeneste pentru prima data numele copilului la cuvintele: “Sa se insemneze lumina fetei Tale peste robul Tau acesta (N) si sa se insemneze Crucea Unuia-Nascut Fiului Tau in inima si in cugetul lui“. Dupa rostirea acestei rugaciuni, preotul ia pruncul in brate si face cu el semnul Sfintei Cruci, cantand troparul si condacul Intampinarii Domnului, apoi rosteste cuvintele pentru incheierea slujbei.

Aceasta randuiala are loc in ziua a opta pentru respectarea prescriptiilor din Scriptura, dar si pentru faptul ca ziua a opta este simbolul imparatiei lui Dumnezeu. Astfel , Biserica intampina copilul ca pe o faptura creata pentru vesnicie.

Din nefericire pruncul nu mai este adus la biserica in a opta zi, ca sa primeasca numele. Numele este pus in ziua botezului. Insa, acest act e o lucrare necanonica.

Rugaciunile la 40 de zile de la nasterea pruncului.

La 40 de zile de la nasterea copilului, mama vine la Biserica pentru a i se citi doua rugaciuni.  In prima rugaciune se cere: “Pe roaba Ta aceasta (numele mamei), pe care ai mantuit-o cu voia Ta, curateste-o de tot pacatul si de toata intinaciunea…“, iar in a doua rugaciune: “Spala-i intinaciunea trupului, necuratia sufletului, la plinirea acestor zile, ca, invrednicindu-se a intra in Biserica Ta cea sfanta…“. Deci, scopul acestor rugaciuni este curatirea de pacate si invrednicirea de a intra in Biserica si a se impartasi cu Trupul si Sangele lui Hristos.

Rugaciunile la 40 de zile de la nasterea pruncului sunt citite de preot in pronaos.